Zilele trecute, cand s-a stricat vremea, m-am bucurat foarte tare. Nu ma mai toropea canicula si puteam sa ma concentrez mai bine asupra ceea ce aveam de facut. Dar am omis 2 aspecte: frigul si raceala. Ele s-au unit impotriva mea, iar eu m-am trezit foarte, dar foarte, racita. Am incercat sa ii rezist cu stoicism, dar pana la urma am ajuns pe mana bunicii mele, care m-a doftoricit cu simt de raspundere.

Era seara. A pus la fiert un ceai (va spun si voua reteta, nu va faceti griji), al carui aspect nu era deloc … “comercial”. Dar na, ce era sa fac, am strambat putin din nas si l-am baut fara sa meditez.

Efectele: trezire de 5 ori in noaptea aceea, transpiratie din abundenta, 5 tricouri schimbate, dimineata 90% vindecata, pana la pranz am uitat ca am fost racita.

Care sunt ingredientele miraculoase? Iata-le: 2 cesti cu apa, un catel de usturoi, 2 cm de radacina proaspata de ghimbir, ½ lingurita boia iute, 2 mladite tinere de marar, 1 plic de ceai negru, sucul de la o lamaie, miere. Nimic greu de procurat.

Se fierbe apa, pana da in clocot. Se curata usturoiul si ghimbirul, se piseaza si se pun in apa. Se adauga boiaua, mararul, ceaiul si sucul de lamaie si se stinge focul. Se lasa 5 minute, apoi se strecoara. Dupa ce s-a racit, adaugati miere. Atentie foarte mare, nu adaugati miere in apa fierbinte!

Nu e greu nu? Ce mai ramane de facut? Beti ceaiul, 2 cesti, nu trisati ! Bagati-va in pat, dar nu inainte de a pregati cateva tricouri, pe care sa le aveti la indemana. Vor fi necesare, credeti-ma. Si cam asta ar fi tot despre ceaiul miraculos de la bunica.

A, am uitat sa va spun…vindecarea mea rapida a fost considerata miraculoasa, deoarece mai putin de 2 saptamani nu tinea niciodata convalescenta mea !

Sper sa aiba si la voi acelasi efect benefic pe care l-a avut asupra mea!